La mulți ani William Faulkner!

william faulknerNu putem lăsa data de 25 septembrie să treacă pe lângă noi fără a-l aniversa cum se cuvine pe unul dintre cei mai mari scriitori americani ai tuturor timpurilor.

William Cuthbert Faulkner – născut Falkner ( 25 septembrie 1897 – 6 iulie 1962) a fost un prozator american, laureat al Premiului Nobel Pentru Literatură în anul 1949 și unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii americane din secolul XX.

Născut în 1897 în New Albany, William Faulkner și-a petrecut în micul orășel Oxford din Mississippi, o copilărie legănată de poveștile bătrânei negrese Caroline Barr despre glorioșii și dezastroșii ani ai războiului civil. Povești în care revenea mereu figura legendară a străbunicului, colonelul William Clark Falkner, aventurier, războinic și scriitor de succes. (Unul din romanele acestui înaintaș:The White Rose of Memphis (Trandafirul alb din Memphis) cunoscuse 36 de ediții.)

În timpul Primului Război Mondial, nefiind primit ca voluntar în armata americană, se înrolează în aviația engleză „Royal Flying Corps„, dar rămâne până în 1918 într-o tabără de antrenament din Canada.

Se întoarce acasă, deși războiul nu-l văzuse decât de departe, iar America o vedea de prea aproape. Și acum, după sublinierea unor biografi, începe a se accentua sentimentul dramei din viețile oamenilor și meleagurile natale.

Hrănit în iluziile gloriei apuse și dezamăgit de viața mizeră a Sudului – nici situația familiei sale nu era din cele mai strălucite – tânărul Faulkner se refugiază în scrierea unor versuri romantice sau ermetice.

Preia postul de diriginte al oficiului poștal al universirății din Oxford, publică o culegere de versuri The marble Faun (Faunul de marmură), 1924, și apoi pleacă la New Orleans. Aici face cunoștință cu scriitorul Sherwood Anderson, cu ajutorul căruia îi va apare primul roman Soldier’s Pay (Plata soldatului), 1926. Călătorește în Europa, iar odată reîntors, publică un roman Mosquitoes (Țânțarii), 1927, o imagine amară a mediului de intelectuali snobi și superficiali în care se învârtea.

În anul 1929 publică romanul Sartoris, moment crucial în creația sa, o reîntoarcere către istoria legendară sau reală a locurilor natale, începutul celebrei saga despre imaginarul comitet Yoknopatawpha.

Începând cu „Sartoris” , avea să scrie Faulkner mai târziu, am descoperit că merită să scriu despre măruntul meu petec de glie natală și că nu voi trăi îndeajuns ca să termin tot ce se poate scrie despre el. După câteva luni apare Sound and Fury (Zgomotul și furia), prima carte a lui Faulkner care are un deosebit ecou.

De aici încolo, vreme de peste treizeci de ani, scriitorul va constitui prin romanele și povestirile sale o mitologie a Sudului care va porni de la date reale sau mitizate ale istoriei prezente și trecute ale acestei regiuni. Doar câteva din aceste opere vor cunoaște, la început, deosebita apreciere și recunoașterea pe care o meritau. De abia în 1946, publicarea unei antologii a scrierilor faulkneriene de către cunoscutul critic american Malcolm Cowley, The Portable Faulkner impune opiniei publice sin SUA un mare scriitor pe nedrept neglijat. De altfel în 1949, Faulkner va primi Premiul Nobel, în acest fel recunoașterea unanimă încununând o vastă operă, o fascinantă și uluitoare epopee, evocare și invocare a omului care caută să-și cunoască puterile,înfruntându-se pe sine și lumea, în lupta pentru afirmarea valorilor umane.

Creând pe harta lumilor posibile comitatul imaginar Yoknopatawpha – nume cu o evidentă conotație indiană, autorul lui l-a dăruit cu o ordine spirituală și temporală minuțios și inepuizabil constituită, până la a înscrie oamenii și întâmplările acestui teritoriu legendar într-un prezent care se numește eternitatea și într-o societate care se numește umanitatea. Ideea de a inventa acest ținut mitic, în care criticii literari au văzut alegoria Sudului american, i-a venit în urma unui vis, în care a văzut un timbru emis de Poșta Yoknopatawpha.

În urma unei crize cardiace, marele scriitor moare la 6 iulie 1962, lăsând în urmă o operă monumentală și o moștenire care excede granițele timpului.


Scris de:

820


Adaugă un comentariu in căsuța de mai jos, sau publică un link de legătură de pe site-ul tău. Poți de asemenea să te abonezi la această discuție via RSS.

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.