Încă o dovadă care leagă viaţa de Marte

Yellowknife BayOamenii de ştiinţă au identificat urmele unui lac de apă dulce la suprafaţa planetei Marte.  Acesta ar fi putut oferi un mediu propice dezvoltării vieţii microbiene.

Lacul, localizat în interiorul Craterului Gale, unde a asolizat roverul Curiosity, aparţinând NASA, în august 2012, acoperea o arie cu lungimea de 50 de kilometri şi lăţimea de aproape 5 kilometri.

Analiza chimică a depozitelor de sedimente realizată de roverul robotizat Curiosity demonstrează că acest lac a existat timp de mii de ani, şi posibil chiar mai mult de atât, a precizat geologul John Grotzinger, din cadrul Institutului Tehnologic California din Pasadena, cu ocazia conferinţei anuale a Uniunii Geofizice din SUA, desfăşurată la San Francisco.

„Am ajuns la concluzia că era vorba de un ecosistem propice vieţii, care includea lacul propriu-zis, ţărmurile sale şi pânza freatică”, a mai explicat el.

Analiza argilelor extrase din două mostre de roci din această zonă, denumită Yellowknife Bay, demonstrează existenţa unui lac de apă dulce într-o perioadă de timp în care alte zone de pe Marte erau aride sau acoperite de mici ochiuri de apă acide şi sărate, improprii vieţii.

Prin contrast, lacul din Gale Crater ar fi putut oferi condiţii propice vieţii unor clase de microorganisme care se hrănesc prin descompunerea rocilor, organisme denumite chemolitoautotrofe şi care sunt răspândite pe Pământ în peşteri şi în jurul izvoarelor hidrotermale de pe fundul oceanelor, conform lui Grotzinger.

Oamenii de ştiinţă au precizat şi că argilele analizate, care se formează în prezenţa apei, aveau o vârstă mai mică decât era de aşteptat, fapt care măreşte fereastra de timp în care ar fi putut exista viaţă la suprafaţa Planetei Roşii.

În prezent, roverul Curiosity se deplasează spre o movilă de roci, aflată la aproximativ 5 kilometri distanţă, care se ridică din platoul Craterului Gale, o formaţiune cunoscută sub denumirea de Mount Sharp.

Chiar dacă viaţa nu a apărut niciodată la surprafaţa lui Marte, materia organică ar fi putut ajunge acolo, purtată de comete şi de meteoriţi.


Scris de:

560


Adaugă un comentariu in căsuța de mai jos, sau publică un link de legătură de pe site-ul tău. Poți de asemenea să te abonezi la această discuție via RSS.

Lasă un comentariu

Vă rugăm să comentați la subiect și să nu îi jigniți pe ceilalți interlocutori. În caz contrar, comentariul nu va fi aprobat sau va fi editat. Vă mulțumim. Pentru comentarii ce nu sunt legate de articolul de mai sus, folosiți pagina de Contact.